Tehnologia în 2022: (I) Roboți, roboți, roboți..

Știu că suntem cu toți sub imperiul entuziasmului determinat de experimentul american care ar marca începerea trecerii la exploatarea energiei nucleare prin fuziune. La începutul acestui an fuziunea nucleară a fost primul subiect asupra căruia m-am oprit, prin prisma semnalelor din 2021. Dar dacă mă întreabă cineva la final de an care ar fi subiectul de care m-am lovit cel mai des în 2022, răspunsul ar fi roboți, roboți, roboți..

Care sunt roboții faimoși ai lui 2022?

În 2021 v-am înnebunit cu Spot și Boston Dynamics. În 2022 probabil au fost mai mulți roboți faimoși, dar mie mi-au atras atenția 2 „umanoizi” – Ameca și Optimus (de data asta Elon Musk nu a mai adus la Ziua AI de la Tesla un om costumat, ci un robot). Ameca (foto stânga) pentru că ne semnalează că ne apropiem de roboții umanoizi despre care povestea Asimov (ar fi momentul să aruncați un ochi pe „Omul bicentenar”) și bineînțeles pentru că seamănă cu personajul-robot din „Eu, robotul” :), iar Optimus (foto dreapta) din perspectiva filosofiei și obiectivelor din spatele proiectului. Interacțiunea cu Ameca depășește interacțiunile cu bine-cunoscuta Sophia – modul în care Ameca face „fețe-fețe” (vezi filmul de aici) te trimite cu gândul la interacțiunea cu un om. Tehnologia care ajută Ameca să aibă o figură înspăimântător de umană este rezultatul a mulți ani de muncă și a ajuns destul de departe. Deși Optimus nu a atins așteptările, Musk și-a asumat cu sinceritate stadiul la care se află, iar unele caracteristici ale lui Optimus sunt impresionante (știu, nu dansează la fel de frumos ca roboții de la Boston Dynamics). Totodată, Optimus arată viziunea din spate – un robot pentru sarcini rutiniere, care să poată funcționa cel puțin 8 ore îndeplinindu-le, etc. O viziune care, vă spuneam de anul trecut, va zgudui un pic percepția cu privire la rolul muncii în viața omului contemporan și va genera dileme cu privire la ce vom face după ce anumite sarcini vor fi preluate de roboți.

Roboții mai vechi se înarmează sau se înrolează în poliție. O fi bine, o fi rău?

Revenind la roboții mai vechi, anume la câinele-robot Spot, se pare că în 2021 o companie americană, Ghost Robotics, s-a gândit că robotului menționat i-ar trebui o armă automată (vezi foto). Lucru care se pare că a condus în 2022 la un proces pe tema nerespectării patentului Boston Dynamics (firma-mamă sau tată a lui Spot). Pe de altă parte, Ghost Robotics doar a dat semnalul, un video analizat de Verge în 2022 transpunându-ne într-o lume în care roboții trag autonom cu arme semi-automate. Pe fondul creșterii numărului de roboți „înarmați”, Boston Dynamics a lansat, alături de alte companii, un apel global la dezarmarea acestora. Dar se pare că nu numai anumite companii vor roboți autonomi înarmați, ci și.. Poliția din San Francisco. Poliția din orașul menționat vrea să utilizeze astfel de roboți controlați de la distanță pentru a “trata” cu suspecți înarmați. Utilizarea unor astfel de roboți în police business e chestionabilă, e bine că totuși rămâne omul in the loop (sunt controlați de la distanță), deși acest lucru nu exclude total eventuale incidente sau defecțiuni..

Mulți roboți în medicină – în exteriorul și în interiorul corpului

2022 a fost anul care a început cu o premieră – robotul STAR (Smart Tissue Autonomous Robot) executa (pe porci) cu succes anastomoza printr-o procedură laparoscopică. Deci roboții se pregătesc să devină chirurgi. Desigur, mai avem până departe, dar putem presupune că procedurile medicale mai puțin complexe vor putea fi în curând executate de roboți. Dar nu e vorba numai de chirurgie – cercetătorii din Singapore l-au testat pe „Mr Bah”, un fel de scaun robotic care are grijă de persoanele în vârstă („simte” când își pierd echilibrul și îi ajută). Pe de altă parte, cecetătorii au testat o mulțime de roboți, sau mai bine zis nanoroboți, miliroboți, șamd, ce pot călători în corpul uman și transporta medicamente sau trata anumite boli. Aici am avut parte de micro-roboții din.. alge, de la University of California San Diego, care au transportat cu succes medicamente în zona plămânilor pentru a trata pneumoniile bacteriale sau micro-roboții de la Institutul Max Planck pentru sisteme inteligente, care pot fi ghidați cu ajutorul luminii pentru a putea naviga în fluidele corpului uman. Cercetările au mers și în direcția dezvoltării de antroboți, adică roboți biologici din celule umane, ce pot traversa țesuturi vii și pot facilita vindecarea leziunilor pe creier..

Noi materiale pentru roboți – țineți-vă bine, ne apropiem cu pași repezi de robotul umanoid

Probabil la această afirmație veți reacționa – suntem deja acolo, uită-te chiar la exemplele tale, Ameca și Optimus. Nu e chiar așa, mai sunt lucruri de reglat. Mecanismele care fac corpul uman să „funcționeze” sunt extrem de dificil de replicat. Și aici nu mă refer numai la aspectele senzoriale, unde o să mă opresc asupra unui exemplu, dar și la încheieturi sau naturalețea mișcărilor membrelor (menținerea echilibrului; apucarea obiectelor, în special cele mai fragile). Exemplul pe care voiam să îl menționez mai sus este chiar munca unui cercetător japonez, care a utilizat țesut biologic pentru pielea aplicată unui deget robotic (vezi imaginea). Dar am văzut în 2022 și abordări un pic creepy – cercetătorii de la University of Glasgow au creat o piele electronică pentru roboți, care permite acestora și să vadă (prin piele sau cu pielea), cu ajutorul unei noi forme de fotodetectoare flexibile. Pe de altă parte, trecem la materiale care se autorepară – cercetătorii de la Cambridge au creat astfel de materiale imprimate 3D biodegradabile, care pot fi utilizate, de exemplu, în crearea unor brațe artificiale apropiate de realitatea umană. Deci fie că vorbim de piele, articulații sau țesuturi, ne apropiem cu pași repezi de era roboților care ne vor semăna.. picătura de apă, nu alta. Dar nu e vorba numai de aspectul exterior, ci și de funcționarea internă – de exemplu, niște cercetători coreeni au utilizat sinapse artificiale pentru emularea controlului motor..

Am cunoscut și roboți autohtoni

Anul 2022 a fost anul în care am cunoscut și un robot autohton, pe Escu (de la Bucharest Robots). E posibil să îl fi văzut pe Escu prin mall-uri, la cinema, prin restaurante sau chiar la spital. Acum câțiva ani s-a întâlnit chiar și cu președintele Iohannis. Dincolo de faptul că e un gentleman (nu întreabă fetele de vârstă), e interesant să „stai de vorbă” cu Escu. Mi-au atras atenția și două lucruri care m-au purtat spre alt tip de dileme legate de percepția noastră în raport cu roboții – câtă autonomie pot avea (de exemplu, Escu se orientează cu ajutorul unui sistem Lidar), respectiv ce facem dacă nu ne mai ascultă (are un buton de oprire). Escu e dovada că se poate să vină roboții și în România, dar e nevoie de interes, susținere și orientare către viitor. După cum spuneam mai sus, în alte țări roboții devin o realitate palpabilă, ce schimbă viața de zi cu zi.

Nu contest că au fost și alți roboți despre care nu am apucat să citesc. Am văzut multă automatizare în depozite, în magazine și horeca, dar și în contrucția de linii de înaltă tensiune. Ceea ce ne indică faptul că trebuie să ne uităm cu multă atenție la subiect. Cu atenție, dar nu cu îngrijorare (ne iau joburile). Cum zicea un profesor japonez pe care am avut plăcerea să îl ascult în această toamnă, roboții vor fi noii noștri companioni, alături de animale. Și atunci trebuie să încercăm să le înțelegem rostul și să ne înțelegem percepțiile. Pentru a construi o relație echilibrată și pentru a ne învăța copiii (pentru care jucăriile robotice sunt la ordinea zilei) cum să relaționeze într-o lume plină de roboți. Roboți alături de oameni și alte viețuitoare..