Azi avem în listă soluții pentru regenerarea mușchilor scheletici, un nou tip de smalț (artificial), niște microboți interesanți, ceva drone inovatoare, cum utilizăm părul în.. agricultura hidroponică și modalități noi de analiză a compoziției asteroizilor. Pentru România bifăm doar implicarea noastră în misiunea HERA și un concept nou – cybernics (învățat la un eveniment în România), iar la categoria eveniment geopolitic avem o serie de evenimente din marja Adunării Generale a ONU.
A. 7 (CELE MAI) ȘTIRI TECH
1. Și săptămâna aceasta începem cu o știre interesantă din lumea medicală. Cercetătorii de la University of Buffalo ar fi identificat un proces care să inverseze îmbătrânirea mușchilor scheletici. Aceștia au găsit o proteină NANOG, care, stimulată, poate inversa degradarea celulelor mușchilor menționați și activa mecanismele ADN de „reparare” celulară (vezi imaginea alăturată). Un prim pas important în a înțelege mai bine mecanismele îmbătrânirii și poate în a le controla la un moment dat.
2. Tot în sfera medicală, cercetătorii din Rusia și Egipt au creat un înveliș dentar care seamănă foarte mult cu smalțul natural al dinților (vezi imaginea), dar este mult mai rezistent. Cercetătorii menționați ar fi pornit să creeze smalțul artificial menționat de la utilizarea hidroxiapatitului de calciu, care se regăsește în oase. Nu este singura inițiativă în sensul regenerării / înlocuirii smalțului, dar completează o gamă de instrumente care vor schimba cu siguranță tehnologia dentară.
3. Trecem pentru câteva momente la roboți sau, mai bine zis, la microboți. Primii pe care voiam să îi menționez sunt cei dezvoltați de cercetătorii de la Cornell University, care sunt extrem de mici (vezi imaginea), pot fi alimentați cu energie solară și se pot deplasa autonom (au un microprocesor ce le controlează mișcările). Alți roboți, de această dată soft, dezvoltați de cercetătorii de la mai multe universități (Soochow, Max Planck, Harbin), au la bază ferofluide și sunt controlați cu magneți externi. Respectivii roboți se pot diviza la întâlnirea unui obstacol și se pot reasambla după depășirea acestuia. Aplicații – tot lumea medicală, desigur.
4. În continuare, se pare că avem de învățat unele lucruri de la plante, mai precis de la mușchi. Cercetătorii de la University of Bonn au observat că mușchii au un mecanism interesant de corectare a erorilor genetice (PPR56 în imaginea alăturată, care este o reprezentare simplificată a mecanismului) și au transplantat acest mecanism în celule umane. Mecanismul funcționează și cu celulele umane, dar pare că după reguli proprii.
5. Și acum să trecem la drone și chiar roiuri de drone. Cercetătorii de la Imperial College London și Empa au creat un roi de drone-imprimante 3D ce pot construi și repara construcții în zbor (vedeți două astfel de drone în imaginea alăturată). Dronele menționate deschid calea către noi modalități de construcție (Aerial Additive Manufacturing) și sunt autonome în zbor, dar activitatea acestora e monitorizată de un operator uman. Tot la categoria drone, o companie americană a testat cu succes o dronă cu propulsie ionică (cu ajutorul unei grile de electrozi, ce creează câmpuri electrice de intensitate mare și ionizează moleculele de oxigen și azot din aer).
6. Dacă vă întrebați ce putem face cu părul rămas după tuns, cercetătorii din Singapore au un răspuns care vă va uimi. Îl putem folosi pentru agricultură.. hidroponică. Adică cheratina din păr poate accelera creșterea plantelor, dacă este utilizată ca mediu hidroponic, în amestec cu fibre de celuloză (vezi imaginea alăturată). Mai mult, materialul având la bază cheratina este bidegradabil și devine fertilizator în 4-8 săptămâni.
7. Și o ultimă știre care mi-a atras atenția, de această dată legată de asteroizi. Vă spuneam pe FB acum ceva timp despre misiunea japoneză care a colectat materie de pe asteroidul Ryugu. Acum a venit timpul ca japonezii să analizeze materia adusă pe Pământ, dar au utilizat o metodă mai nouă – o rază artificială de muoni generată în acceleratorul de particule J-PARC. Spre deosebire de chinezi, care au descoperit un nou element în probele colectate de pe Lună, japonezii au identificat momentan doar elementele obișnuite în eșantioanele de pe Ryugu (vezi graficul alăturat).
B. EVOLUȚII TECH ÎN ROMÂNIA
Doar două mențiuni legate de România. Prima are legătură cu misiunea NASA de a devia traiectoria asteroidului Dimorphos (ați văzut probabil știrile de acum 3 zile), care este cuplată cu o misiune a Agenției Spațiale Europene (ESA), ce implică și o contribuție românească, compania GMV România asigurând „ochii” misiunii ESA. Cât despre a doua mențiune, am învățat cu ocazia participării la un eveniment în România un termen nou – cybernics (adică cibernică, nu?), care ar însemna fuziunea omului, mașinii și informației și am văzut prezentată o aplicație a acestui concept – robotul HAL.
C. EVENIMENTUL GEOPOLITIC CU IMPLICAȚII TECH
Evenimentul săptămânii a fost legat desigur de „desfășurările de forțe” cu ocazia reuniunilor de la ONU. Pe zona de tehnologie mi-au atras atenția reuniunile Broadband Commission și Transforming Education Summit. Un lucru interesant apropo de reuniunea Broadband Commission ar fi lansarea unui ghid de competențe pentru utilizarea inteligenței artificiale în sectorul public.
Despre viitor 