Fiind sfârșit de săptămână, revenim la (cele mai) 7 știri tech. Povestea in the spotlight, să zicem așa, ar fi biotehnologia care, după cum vă spuneam într-una din postările mai vechi pe FB, este una din tehnologiile cheie pentru anii care vor urma. Mai găsim robotică, medicină (se netezește calea spre un pancreas artificial), mașini care se auto-repară, ne grăbim spre procesare neuromorfică și construim chiar neuroni artificiali.
La categoria România vedeta ar fi Poșta Română (sic!), dar vă las și un link către ce mai scriu unii cercetători români, iar evenimentul geopolitic al săptămânii este legat de.. Zaporojie (despre care a scris cam toată lumea, inclusiv eu). Și săptămâna asta am găsit și de un bonus, asta pentru că s-au apucat chinezii să facă lucruri interesante – un robot umanoid să îl concureze pe Optimus-ul lui Musk, un tren maglev și cică au rezolvat și supremația cuantică a Google (datând din 2019), într-un mod mai tradițional.
A. 7 (CELE MAI) ȘTIRI TECH
1. După cum am spus, începem cu biotehnologie. Mai precis, cu un proiect al cercetătorilor de la Delft University of Technology, care s-au găsit să combine ADN uman cu cel de.. drojdie (după cum se vede și în imaginea stilizată alăturată). Aceștia au adăugat celulelor de drojdie un grup de 10 gene umane, gene care conțin cheia pentru procesul metabolic, adică pentru descompunerea zaharurilor în vederea generării de energie. Procesul respectiv are un impact important asupra mai multor boli, cum ar fi cancerul și cercetătorii olandezi vor să utilizeze rezultatele combinării celor 2 tipuri de gene în cercetare medicală.
2. E extrem de ușor să ne zgâriem sau să ne trezim cu mașinile zgâriate. Iar reparațiile la astfel de incidente sunt.. mult zgomot pentru nimic. Dar ne rezolvă cercetătorii sud-coreeni, care au dezvoltat un înveliș de protecție a caroseriei, care se auto-repară, în 30 de minute, cu ajutorul.. razelor solare (procesul este descris schematic în imaginea alăturată). Ideea dezvoltării mașinilor care se auto-repară nu este nouă, dar iată că începem să ne punem la treabă. Mai ales că, în săptămânile trecute vă vorbeam pe FB de un proiect al celor de la Lamborghini (Terzo Millennio), care se chinuie să dezvolte o astfel de mașină până în 2030.
3. Am observat că cercetătorii chinezi sunt extrem de pasionați de efectul triboelectric (prin care materialele se încarcă electric ca urmare a contactului dintre ele). Mai nou, aceștia au utilizat senzori triboelectrici pentru a crea un deget artificial care identifică materialele cu care intră în contact cu o acuratețe de 90%. Senzorii respectivi sunt conectați la niște procesoare ce permit comparații ale rezultatelor atingerii diferitelor materiale cu ajutorul învățării automate (vezi imaginea alăturată). Utilizările unui astfel de dispozitiv sunt multiple – control al calității, etc., dar și pentru viitorii roboți.. umanoizi (mai multe despre un astfel de robot construit de chinezi, mai jos).
4. Principala provocare a oricărui tip de implant ține de reacția sistemului imunitar uman față de introducerea în corp a unui dispozitiv străin. Lucrul este valabil și pentru implanturile dispozitivelor care produc insulină, dar cercetătorii de la MIT pare că au găsit o cale de a „înșela” sistemul imunitar (cel puțin pentru o perioadă de timp). Astfel, aceștia au încorporat unui implant care produce insulina un dispozitiv mecanic, care își modifică forma la fiecare 12 ore (vezi imaginea de mai jos), pentru a preveni acumularea celulelor „trimise” de sistemul imunitar pentru a elimina corpul străin. Un astfel de dispozitiv, zic cei de la MIT, ar putea sta la baza unui pancreas bioartificial, cu un rol major în tratarea diabetului. Dar deși am ales doar cercetarea de la MIT apropo de domeniul medical, am văzut și o serie de progrese interesante în dezvoltarea unor cornee artificiale, respectiv a unui gel ce poate înlocui cartilajul genunchilor (deci fără proteze și alte tratamente problematice).
5. Revenim la procesarea informației. Calculatoarele neuromorfice (adică cele care procesează informația similar creierului uman) constituie încă o țintă destul de dificil de atins, deși se creează componentele necesare pentru construirea acestora. Unele din aceste componente ar fi tranzistorii sinaptici din grafit și nafion (bilayer graphene-based artificial synaptic transistors / BLAST), dezvoltați de cercetătorii de la University of Texas at Austin. Aceștia sunt denumiți sinaptici pentru că funcționează similar sinapselor și ar fi biocompatibili, adică pot interacționa cu celule și țesuturi vii. În imaginea alăturată puteți vedea cum ar arăta tranzistorii BLAST (a), componentele acestora – electrozii sursă / S, drenă / D și poartă / P (b), respectiv secțiuni ale dispozitivului în diferite stări de funcționare (c).
6. Trecem la interfețe om-mașină (HMI, diferite de BCI, care se conectează direct la creier), iar aici ne impresionează cercetătorii de la UCLA cu o interfață portabilă flexibilă, ieftină și rezistentă la apă (vezi imaginea alăturată). HMI-ul celor de la UCLA are la bază o matrice de senzori magneto-elastici, care transformă presiunea mecanică la apăsarea unui deget, în semnal electric. Alimentarea HMI este realizată cu ajutorul mișcărilor purtătorilor, iar interfața poate fi utilizată ca un fel de telecomandă pentru diverse dispozitive smart. De reținut că transpirația nu afectează funcționarea acestui tip de HMI.
7. Și pe final, revenim la cercetătorii chinezi care, împreună cu cei din Singapore, au dezvoltat un neuron artificial care poate comunica prin intermediul.. dopaminei. Respectivul neuron artificial ar putea sta la baza unor interfețe creier-mașină (BCI) ce pot comunica bidirecțional și sunt mediate chimic. Neuronul menționat este compus din grafit și un nanotub de carbon, poate detecta prezența dopaminei și apoi, cu ajutorul unui memristor, poate elibera dopamină (vezi imaginea alăturată). Respectivul neuron a fost testat, comunicând cu ajutorul dopaminei cu un nerv sciatic, utilizat să miște o mână robotică. Mai avem până la roboții umanoizi, dar se pare că putem produce dispozitive extrem de similare celor.. biologice.
B. EVOLUȚII TECH ÎN ROMÂNIA
La capitolul România dăm, după cum vă spuneam de.. Poșta Română. Care împlinește 160 de ani și a lansat vineri 160 de NFT-uri (citește timbre digitale). Să sperăm că nu trebuie să așteptăm la o coadă virtuală să achiziționăm NFT-urile respective sau să ne trimită cineva la plimbare chiar când am ajuns la ghișeu. Tot aici o nouă trimitere la Romanian Science Digest (da, există un newsletter cu știri tech de România) și 2 mențiuni suplimentare. O mențiune din Digest referitoare la o cercetare (cu participarea unei cercetătoare a Universității din București) cu o temă extrem de interesantă – pot roboții să fie virtuoși? Se pare că momentan nu, ceea ce ar ridica probleme destul de mari apropo de cât ar dori să delege omenirea către IA.. Iar a doua mențiune, un interviu cu un psiholog român apropo de copii și.. metavers.
C. EVENIMENTUL GEOPOLITIC CU IMPLICAȚII TECH
Am ales ca eveniment geopolitic declarația statelor G7 în sprijinul eforturilor Agenției internaționale pentru energie nucleară (IAEA) de gestionare a implicațiilor războiului pentru centrala nucleară de la Zaporojie, mai ales că a doua săptămână din august rămâne un crud reminder al evenimentelor de la Hiroshima și Nagasaki. Situația de la Zaporojie a fost temerea săptămânii și toată lumea a scris despre ea (inclusiv eu). Important este să avem în vedere că nu vorbim de un nou Cernobâl și să sperăm că reactoarele nucleare mici sau fuziunea nucleară vor face utilizarea energiei de acest tip mult mai sigură pe viitor.
BONUS – 3 proiecte interesante în China
Ca bonus, 3 proiecte chinezești interesante. Astfel, China vine cu un robot umanoid (vezi imaginea alăturată) care seamănă foarte mult cu Optimus-ul lui Musk (încă la stadiul de promisiune), a construit un tren maglev (bazat pe levitație magnetică) interesant și a demonstrat că problema rezolvată de Google pentru a atinge supremația cuantică poate fi soluționată cu un supercomputer.. clasic.
Despre viitor 