Probabil cunoașteți suplimentul The Economist, publicat de regulă în perioada noiembrie-decembrie, cu privire la cum va arăta lumea în următorul an. În cazul de față vorbim de „Lumea în 2022”, iar editorul suplimentului (Tom Standage) a încercat, as usual, să cuprindă într-o pagină cele 10 teme acoperite de respectivul supliment. Dar cele 10 teme pot fi grupate și sub o altă formă – teme mari, precum sănătatea și schimbările climatice și alte teme precum geo(politica), economia, tehnologia și aspectele sociale.
Să începem cu temele mari. După cum vă închipuiați, o primă astfel de temă e legată de sănătate și de Covid. Pare că ne îndreptăm spre un fel de transformare a Covid într-o boală endemică, împotriva căreia vom avea la dispoziție pastile antivirale, tratamente îmbunătățite cu anticorpi și vaccinuri. Totuși, acestea vor fi disponibile numai pentru o parte din populația lumii, ceea ce va face ca pericolul Covid să nu treacă așa de ușor. Dincolo de pandemie și Covid, aș mai aminti aici, din temele pe care le urmăresc, evoluțiile în sfera depistării și tratării cancerului (BionTech vorbește chiar de un eventual vaccin contra cancerului în următorii 5 ani) sau a diabetului, sau diversele teste care arată că putem lupta într-o oarecare măsură cu demența și îmbătrânirea. Tehnologia va accelera descoperirile în domeniul medical și post-Covid s-ar putea să fim forțați să avem mai multă grijă de sănătatea noastră – vitamine, exerciții, echilibru.
Referitor la schimbările climatice, editorul „Lumii în 2022” ne menționează dificultățile cooperării între Occident și China, dar și unele teste preconizate de geoinginerie. Pare că incendiile și valurile de căldură din ultimii ani nu au convins liderii lumii cu privire la urgența situației, iar recenta Conferință de la Glasgow a înregistrat niște progrese (o declarație de cooperare SUA-China, o altă declarație globală de protejare a pădurilor), dar nu un angajament definitoriu pentru salvarea Pământului. Pe de altă parte, raportul IPCC din 2021 are niște concluzii sumbre – nu e încă prea târziu, dar trebuie să ne pregătim de fenomene din ce în ce mai extreme. Lucru care face unii lideri să se gândească la măsuri ale căror implicații nu le cunoaștem suficient, precum utilizarea geoingineriei.
În zona de geo(politică), Tom Standage ne vorbește despre două aspecte – competiția dintre democrație și autocrație, exemplificată prin rivalitatea SUA-China și fotbalul „politic”. Legat de primul aspect, vom putea vedea în 2022 contrastele dintre alegerile americane și congresul Partidului comunist chinez, dar și accentuarea competiției în diverse domenii, de la comerț și tehnologie la diplomația vaccinurilor sau cursa spațială. Fotbalul „politic” e o trimitere la competițiile sportive din 2022 (Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing și Cupa Mondială din Qatar), care nu vor putea evita efectele politice. Suplimentul The Economist te poartă însă prin toată lumea – de la viitorul Europei (cu niște puncte interesante precum alegerile din Franța sau Germania post-Merkel) la cel al Asiei sau Americilor.
Din punct de vedere economic, sunt alte două evoluții de urmărit – pericolul inflației și creșterea interesului pentru criptomonede și monede digitale centralizate. Temerile legate de inflație sunt determinate de întreruperile temporare în lanțurile de aprovizionare și creșterea cererii de energie, care au condus la creșterea prețurilor. Pentru o Mare Britanie post-Brexit rămâne și riscul stagflației. În materie de cripto, se prefigurează o competiție în 2022 pentru viitorul finanțelor, între băncile centrale și companiile tech ce oferă criptomonede. Deja mai multe state au dat semnale fie că sunt interesate să reglementeze domeniul cripto (SUA și China din rațiuni diferite) sau să-și lanseze o monedă digitală centralizată (China).
În sfera tehnologică, editorul „Lumii în 2022” se oprește la încercările de regularizare a activităților Big Tech, atât în SUA, cât și în China, respectiv la cursa spațială. În timp ce SUA încearcă să-și păstreze avantajul în domenii precum inteligența artificială sau biotech, China încearcă să „dirijeze” companiile private chineze către tehnologii care asigură avantaje strategică – bănuiesc că ați văzut recentul test hipersonic al Beijingului. În ceea ce privește spațiul, e clar că după demonstrațiile lui Bezos, Branson sau Musk în 2021 vom avea mai mulți turiști „civili” în spațiul cosmic. De asemenea, finalizarea Stației Spațiale Chineze, dar și incertitudinile cu privire la cea internațională sau chiar o eventuală separare a Rusiei de aceasta ar putea reprezenta semnalele unui nou tip de geopolitică – geopolitica cosmică.
Și ultimul domeniu, socialul. Aici Tom Standage se oprește asupra viitorului muncii și al călătoriilor. În cazul muncii, acesta tratează doar modelul de muncă hibrid și munca de acasă, implementate accelerat pe fondul pandemiei. Dar ar mai fi o problemă cu implicații enorme care „își arată colții” – automatizarea proceselor (RPA), dar și preluarea unor joburi de către mașini. Ceea ce implică re-instruirea oamenilor care și-au văzut unele joburi preluate și noi domenii de pregătire pentru lucrul în comun cu mașinile. În privința călătoriilor, cele în interes de serviciu s-au redus semnificativ și posibil să rămână la un nivel redus, iar cele în interes personal sunt încă influențate de restricțiile determinate de Covid.
Despre viitor 