Am zis să încerc să pun cap la cap știrile tech postate pe Facebook pe durata unei săptămâni sub forma unui jurnal digital, cu un titlu unde se întâlnesc Einstein („Cum văd eu lumea”) și Huxley („Minunata lume nouă”). Asta pentru că lumea tehnologiei este în aceeași măsură o oportunitate, dar și cea mai mare provocare a zilelor noastre..
Am început săptămâna care tocmai s-a terminat ieri cu celebrarea frumuseții (8 martie), context în care am constatat că cercetătorii finlandezi au folosit electroencefalografia pentru a identifica trăsăturile considerate frumoase de noi, oamenii și apoi au antrenat un program de inteligență artificială (IA) să genereze fețe ale unor persoane noi, care ar încerca să “reflecte” trăsăturile menționate.
Am continuat cu mai multe lucruri privind legătura dintre yuanul digital pe care îl are în vedere China și bitcoin, ce ar vrea să facă Musk cu Starlink apropo de conectarea mașinilor, navelor maritime și avioanelor, originile găurilor negre și legătura lor cu materia întunecată și pe final, cu diverse tipuri de energie. În materie de energie, se pare că startup-ul israelian H2Pro și-a asigurat finanțare de la Bill Gates și Li Ka-shing pentru a produce hidrogen ieftin, Institutul japonez pentru știință și tehnologie (JAIST) a descoperit un nou material pentru a îmbunătăți anozii de grafit în bateriile litiu-ion (atenție materialul se numește bis-imino-acenaphthenequinone-paraphenylene), iar compania californiană Seatrec vrea să construiască vehicule submarine autonome (adica drone submarine) care să se deplaseze cu ajutorul diferenței de temperatură din apele oceanelor.
Jumătatea săptămânii m-a găsit căutând legătura dintre dispariția fluturilor și schimbările climatice (se pare că există o legătură) și constatând că Rusia si China au semnat un memorandum de cooperare pentru realizarea unei baze lunare, în competiție cu acordurile Artemis promovate de SUA. Și am rămas un pic șocat de vestea că unii cercetători americani zic că ar exista un model în fizică pentru crearea unui motor cu distorsiune (warp drive), pornind de la motorul mexicanului Alcubierre, iar cercetătorii spanioli și (din nou) americani susțin că ar exista în univers „găuri de vierme” ce pot fi traversate. Tot la jumătatea săptămânii, prietenul Mihai Dumitriu a lansat prima „Pastilă cu microcip”, privind evoluțiile din spațiul cosmic în 2020.
În a doua parte a săptămânii, am constatat că niște cercetători americani sugerează crearea unei “arce” cu 6,7 milioane de eșantioane de spermă și ovule (de la 6,7 milioane de specii), care să fie depozitată sub solul lunar, pentru a evita extincția în cazul unei catastrofe pe Pământ, iar transumanistul Alexei Turchin a creat o „foaie de parcurs” pentru atingerea nemuririi în 4 moduri – extinderea duratei de viață, criogenie, construirea unei copii digitale (și implicit a unei lumi digitale pentru toate copiile noastre) și nemurirea cuantică. Puteți intra pe postul de pe Facebook, sunt niște comentarii faine apropo de ideile lui Alexei.
Tot aici am învățat un cuvânt nou – tensegritate, citind despre crearea unor noi metamateriale de către cercetătorii americani, care ar „absorbi” presiunile și deformările fiind astfel foarte rezistente. Și am mai aflat de la o prietenă că inventatorul conceptului de tensegritate, Buckminster Fuller a redactat și un Manual de operare pentru naveta spațială Pământ. Aceiași cercetători americani au creat un hidrogel bazat pe argint care permite crearea unor dispozitive soft, deformabile, ce pot „transporta” curent electric și au tratat lemnul astfel încât acesta să devina poros și să genereze energie la apăsare cu ajutorul unor dispozitive piezoelectrice. Pe de altă parte, americanii au creat un material care injectat în corp ajută la refacerea coloanei vertebrale și au utilizat mătasea produsă de viermii de mătase pentru a crește celule care să trateze atrofia musculară.
Și, oarecum normal deja, mai multe vești despre electric. Volkswagen a anunțat propria zi a bateriei, denumita “Power Day”, GM a făcut un parteneriat cu un startup al MIT pentru a produce baterii mult mai dense, iar Ola Electric a început construcția unei megafabrici pentru producerea de scutere electrice în India, care ar utiliza, pe lângă angajații umani și 3000 de roboți conectați via inteligență artificială. În schimb, Tesla a venit cu o cyber-rulotă – o rulotă a viitorului, independentă, unde nu ai nevoie să te conectezi la rețea pentru energie.
Iar pe finalul săptămânii, am intrat în dileme și jocuri. M-am întrebat dacă aș plăti 69 de milioane de dolari (pe care bineînțeles că nu îi am) pe ceva care e, dar nu e și seamănă cu un tablou jpg (Na ca am facut si o rima!) sau dacă aș accepta un medicament dezvoltat după metodologia organ-pe-cip. Prima dilemă e cu trimitere la bunurile NFT (non-fungible token), care sunt bunuri digitale, sub forma unor imagini, cântece sau videoclipuri, ce pot fi „legate” de proprietar utilizând tehnologia blockchain. Și desigur la colajul de imagini digitale „Everydays – The first 5000 days”, realizat de artistul denumit Beeple și vândut cu suma de mai sus lui Metakovan, care ar locui în Singapore și ar fi creat un muzeu digital cu astfel de opere de artă. A doua dilemă e legată de faptul că cercetătorii israelieni au dezvoltat un dispozitiv de tip rinichi-pe-cip, pentru a testa impactul unui medicament utilizat în chimioterapie asupra rinichilor. Ideea de organ-pe-cip nu e nouă, dar în cazul cercetării derulate de israelieni este pentru prima dată când se ajunge la studiul clinic fără teste pe animale.
Apropo de jocuri, ați juca un joc virtual care v-ar putea răni sau ucide? O întrebare pusă recent de Palmer Luckey, fondatorul Oculus (integrat în prezent Facebook) și Anduril (o companie care produce niște drone interesante, despre care am mai scris). Adică imaginați-vă că sunteți la volanul unei mașini într-un joc de realitate virtuală și pierdeți controlul, vă loviți de ceva obstacole și simțiți efecte reale ale loviturilor.. Cam ciudat, nu? Tot la categoria jocuri, dar mai soft, am văzut că EA, Ubisoft, Warner Bros și alții se pregătesc să folosească din plin inteligența artificială în dezvoltarea de jocuri. Și tot am vorbit de NFT și blockchain, am constatat că există jocuri bazate pe acestea cu impact în viața reală. Un astfel de joc ar fi Wildchain, care ar urma să fie lansat în 3 luni și să poată fi accesat pe smartphone (desigur). Care e ideea Wildchain? Aveți grijă de un animăluț dintr-o specie protejată, construind un sanctuar pentru versiunea digitală a acestuia. Dacă plantați un copac sau faceți îmbunătățiri sanctuarului (contra cost desigur), banii folosiți pentru acest lucru vor fi transferați pentru demersuri din lumea reală de conservare a vieții sălbatice.
Cam așa a arătat săptămâna mea virtuală. A voastră?
Despre viitor 